Featured
BNS, întrebare pentru Guvern și Președinte: Câți bani din Programul SAFE ajung în economia României?
COMUNICAT DE PRESĂ
Recent am luat act de decizia Guvernului Bolojan care vrea să cumpere 12 elicoptere Super Puma H225M, în valoare de 865 de milioane de euro, prin programul European SAFE, program destinat revigorării industriei europene de apărare, care nu este însoțit de clauze de offset sau măcar de localizare a producției, prin care să beneficieze și industria românească de profil.
În opinia Blocului Național Sindical, asistăm la încă o dovadă a faptului că am intrat complet nepregătiți în mecanisemele de negociere europene pentru programul SAFE. Care este efectul? Industria românească de profil nu va beneficia în niciun fel de această achiziție.
Deși președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, fostul ministru al Economiei și actualmente ministru al Apărării, Radu Miruță au declarat, în repetate rânduri, că în urma alocării prin programul SAFE, industria romaneasca de aparare va beneficia de cele 16,7 miliarde de euro, care s-a dovedit a fi o adevărată campanie de dezinformare. Blocul Național Sindical va arăta, în rândurile următoare, care sunt informațiile eronate transmise în spațiul public de catre cei mai sus mentionati:
1.Au transmis că România are „alocate” 16,7 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE dintre statele membre UE, sugerând ideea că România primește pe tavă această sumă, fără să o înapoieze. De fapt, discutăm despre bani împrumutați pe care îi vom returna începând cu 2035! Ministrul Radu Miruță declara în 26 ianuarie 2026, că „s-a obținut o finanțare în condiții foarte avantajoase pentru România. Varianta era să achiziționăm la un cost foarte mare pentru a ne finanța”[1].
Același tip de comunicare contorsionată a fost folosit când s-a lăsat să se înțeleagă că pe timpul perioadei de grație nu se va întâmpla nimic. Ceea ce nu s-a precizat, și membrii noștri de sindicat și cetățenii acestei țări trebuie să fie informati explicit, este că banii costă. Nicăieri în lumea asta nu sunt gratis, astfel că, pe timpul perioadei de grație, se va plăti dobândă la credit. Un calcul simplu arată că, anual, la o dobândă de 3 %, România va avea de plătit 480 milioane de euro pe an numai dobânda. Faceți calculul ce înseamnă asta pe 10 ani (perioada de grație) și haideți să ne întrebăm cu toții de unde vor fi luați acești bani, atâta vreme cât deficitul bugetar al României rămâne unul uriaș, fără a se întrevedea o scădere semnificativă a acestuia, în pofida unor măsuri de austeritate dincolo de limita suportabilității!
2. Au declarat în mod repetat că banii sunt destinați industriei de apărare din România și că vor avea ca rezultat crearea de locuri de muncă bine platite. Președintele Nicușor Dan scria pe Facebook, în data de 16 ianuarie 2026, că „aceste resurse vor contribui major la crearea de noi locuri de muncă bine plătite şi la modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv a unuia dintre cele mai importante proiecte care trebuie finalizate, Autostrada Moldovei, dar nu numai”[2]. De altfel, în CSAT-ul condus de președintele Dan, se decisese că achizițiile din SAFE „au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie”[3]. Declarații care, desi vădesc încă o mentalitate autarhică, conțin totuși intenții lăudabile.
După cum aflăm din ultimele comunicate oficiale, lucrurile stau cu totul altfel, iar directia în sine este greșita. Deci, care este realitatea în acest caz? După cum se prefigurează lucrurile, realitatea pare să contrazică afirmațiile publice și chiar hotărârea CSAT!
Întrebat de unde vor fi făcute achizițiile, ministrul Apărării, Radu Miruță răspundea în data de 26 ianuarie 2026, că aceste aspecte sunt clarificate de o Ordonanță de Urgență. „În cazul Ministerului Apărării, sunt transmise criteriile operaționale – ce trebuie să facă produsul și ce caracteristici să aibă. Ministerul Economiei transmite criteriile de cooperare – ce procent trebuie realizat în România. Grupul de lucru, coordonat de Cancelarie, va integra aceste aspecte și va emite un ordin comun, care va fi trimis companiilor interesate și care îndeplinesc condițiile respective, urmând aprobarea în CSAT și începerea contractelor”[4].
În acest moment dorim să atragem atenția că abordarea domnului ministru Miruță este, așa cum a dovedit-o practica internațională în domeniu, dar și realitatea românească, total greșită. Ne referim la folosirea sintagmei „procent realizat în România” care, bănuim, se suprapune cu degradarea conceptului de offset la noțiunea de „localizare” care, așa cum s-a demonstrat în realitate, a însemnat în cazul programelor de „fabricație” Piranha 5 sau Iveco, și se prefigurează la fel și în cazul programelor de gen Otokar, K-9 și mai mult ca sigur cel de MLI, o simplă asamblare de kit-uri, doar pentru piața internă!
Practica și analiza datelor pentru acest tip de programe a arătat că, din punct de vedere economic, ele reprezinta de fapt o pierdere netă: costurile adiționale de pregătire de „fabricație” și productivitatea scăzută inerentă inceputului de program reflectându-se în costul final al produsului, printr-o creștere care poate trece de 30 %, cu beneficii sociale minime, locuri de muncă puține, prost plătite și pe o perioadă scurtă de timp. Practic, când se termină programul de asamblare și câteva operații auxiliare, facilitatea de producție rămâne fără obiectul muncii, asa cum se întâmplă acum la UMB, unde s-a asamblat primul contract de transportoare Pirania 5.
În plus, în acest caz specific, al achiziției de elicoptere Super PUMA varianta H225M, se încalcă practic și decizia CSAT, dar și prevederile din Ordonanța invocată de domnul ministru Miruță, și constatăm că avem din nou de a face cu același mod de operare al MApN, ca și în cazul achiziției tancurilor Abrams sau a transportoarelor Pirania 5, care s-au făcut fără a se fi folosit metode competitive, micșorând astfel capacitatea de negociere a statului român, în faza de negociere a beneficiilor industriale, valoarea obtinuță până acum fiind absolut neglijabila.
3. Afirmăm că o achiziție directă, fără condiții de offset a elicopterelor Super Puma versiunea H225M, ar fi un afront direct adus specialiștilor din industria de aviație. În anii 1970, România reușea să dezvolte, în premieră, un program unic pentru țările comuniste, programul PUMA. Acest program, pe lângă transferul de tehnologie în domenii multiple, a inclus și un offset, care i-a asigurat viabilitate mult dincolo de perioada de asamblare a celor 48 elicoptere din primul contract de licență. De pildă, la programele actuale Piranha 5 sau Otokar, primele sute de vehicule vin gata fabricate de la producător, la programul PUMA primele 12 elicoptere au fost fabricate în România și RĂSCUMPĂRATE (buy-back) de firma Aerospatiale, în conformitate cu obligațiile asumate de aceasta prin contractul de CONTRAPARTIDĂ (offset), program care a continuat cu exportul a diverse componente structurale, de la grinzi de coadă, cabine, până la structuri complete. Și dacă la noi nu se poate, la alții, fără a fi avut această tradiție, se poate. De exemplu, [5]Polonia are două fabrici de elicoptere, ambele rezultate in urma contractelor de offset cu firmele Lockheed Martin si Leonardo! Cele doua fabrici din Mielec si Swidnik angajează împreună peste 5.000 de salariați, iar cifra de afaceri cumulată se ridică la peste un miliard de euro anual!
4. Dacă, întradevăr, ar fi existat preocupări reale legate de investiții și dezvoltare de capacități de producție în apărare, ar fi existat și un program național coerent, o strategie, pentru formarea unui ecosistem integrat, care pe lângă includerea învățământului universitar și bazei de cercetare și proiectare, să includă și programe dedicate atragerii, selectării, formării și specializării resursei umane necesare, media de vârstă în muribunda industrie de apărare autohtona depășind cu mult pragul de 50 de ani.
Pe această cale, BNS solicită miniștrilor Economiei și Apărării, Irineu Darău și Radu Miruță, precum și șefului Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurcă, cei care au coordonat și direcționat strategia Programului SAFE, să precizeze care sunt direcțiile și liniile de acțiune pentru ca achizițiile planificate să rezulte în beneficiul industriei naționale de apărare, atât în cazul specific al achiziției de elicoptere H225M, cât și în abordarea generală a celorlalte achiziții. Și dacă obiectivele unei eventuale strategii care a stat la baza cheltuirii celor 16 miliarde de euro sunt conforme cu cele stabilite de CSAT și Ordonanta de Urgenta menționată mai sus.
BNS reamintește că, pe parcursul anului 2025, am solicitat președintelui României, precum și Guvernului României, o serie de întâlniri pentru a aborda problematica complexă a implementării offsetului, simultan cu achizițiile desfășurate prin programul SAFE, prin măsuri coerente și viabile, circumscrise unei strategii complete de revigorare a industriei naționale de apărare, singura în măsură să conducă către realizarea obiectivelor de creare de locuri de muncă viabile, pe termen lung și bine plătite. Printr-o integrare reală și coordonată a industriei naționale de apărare în baza europeană industrială de apărare și nu prin menținerea aceluiași mod de gândire autarhic, specific perioadei când țara noastră era izolată chiar și în interiorul lagărului comunist, solicitare pe care o reiterăm și cu această ocazie.
[1] https://economedia.ro/breaking-proiectele-de-aparare-finantate-de-romania-prin-programul-safe-au-fost-desecretizate.html
[2] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/nicusor-dan-despre-decizia-ce-de-a-aproba-aplicatia-romaniei-pentru-safe-o-oportunitate-strategica-la-ce-vor-fi-folositi-banii-3587759
[3] https://www.zf.ro/eveniment/stabilit-csat-ul-convocat-nicusor-dan-cei-16-68-mld-euro-programul-22958931
[4] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ministrul-apararii-radu-miruta-despre-achizitiile-prin-programul-safe-proiecte-in-valoare-de-953-de-miliarde-de-euro-pentru-aparare-3602041
[5] https://xyz.pl/poland-unpacked/pzl-swidnik-invests-pln-200-million-eur-42-5-million-as-government-backs-project-with-grant-1419/