BNS lansează o nouă temă în dezbatere publică: Normarea muncii – cât de mult, cât de repede și cu ce intensitate muncim

Blocul Național Sindical (BNS) aduce în atenția publică un subiect despre care se vorbește prea puțin

, deși îi afectează pe toți salariații: normarea muncii.

Pe scurt, normarea muncii stabilește cât trebuie să muncească un angajat pentru salariul pe care îl primește. De aceea, nu putem vorbi despre un salariu corect fără să știm și ce volum de muncă presupune acesta. Un salariu poate părea atractiv pe hârtie, dar dacă pentru a-l obține este nevoie de un ritm de lucru excesiv sau de un efort care afectează sănătatea, atunci discuția despre echitate este incompletă.

În realitate, angajatorii au două instrumente prin care împart rezultatele muncii între capital și muncă: nivelul salariului și norma de muncă. De multe ori, creșterile salariale sunt însoțite de majorarea normelor de lucru, astfel încât costul cu forța de muncă raportat la producție rămâne același sau chiar scade.

Normarea influențează însă și sănătatea și siguranța lucrătorilor. Un ritm de muncă prea intens poate duce la epuizare fizică și psihică și poate crește riscul accidentelor de muncă. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale accidentelor mortale la locul de muncă din Uniunea Europeană, iar românii petrec, în medie, mult mai puțini ani în stare bună de sănătate după pensionare decât media europeană. Atât de puțini încât numărul lor este mai mic decât jumătate din media europenă.

Cu toate că normarea muncii are un impact direct asupra salariilor, condițiilor de muncă și sănătății angajaților, la nivel european cadrul pentru normarea muncii este fragmentat și incomplete. În prezent sunt utilizate metodologii private, voluntare și costisitoare, iar protecția lucrătorilor diferă foarte mult de la o țară la alta, în funcție de cât de puternic este dialogul social.

În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă profund modul în care lucrăm. Noile tehnologii nu înseamnă doar mai multă eficiență, ci și schimbarea conținutului muncii și a competențelor necesare. Din acest motiv, normele de muncă trebuie regândite astfel încât să țină cont atât de noile tehnologii, cât și de nevoia angajaților de a dobândi competențe noi.

România se află într-un moment decisiv. Legislația privind normarea muncii este incompletă, normele de aplicare lipsesc, iar utilizarea inteligenței artificiale avansează fără un cadru care să protejeze salariații în această tranziție. În același timp, această situație oferă șansa de a construi un sistem modern și echitabil.

În raportul lansat astăzi, BNS propune două măsuri principale:

• introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă și certificarea specialiștilor care le elaborează;
• obligativitatea adaptării și formării profesionale a salariaților atunci când introducerea inteligenței artificiale schimbă modul de desfășurare a muncii.

Cele două propuneri urmăresc același obiectiv: un sistem de normare a muncii care să fie corect, transparent și adaptat noilor tehnologii, astfel încât beneficiile progresului să fie împărțite echitabil între angajatori și salariați. Cele două recomandări se susțin reciproc: certificarea normatorului devine instrumentul prin care evaluarea competențelor se integrează în renormare.

BNS pune la dispoziția autorităților un set de soluții legislative și administrative care pot sta la baza unui sistem modern de normare a muncii în România, construit pe principii de echitate, transparență și respect pentru dreptul fundamental la muncă.

Vă rugăm să regăsiți în secțiunea ,,Studii” de pe acest site, documentul la care se face referire în cadrul comunicatului de presă.