Propunerile Blocului Național Sindical prezentate la Consiliul Național Tripartit din data de 06 februarie 2026

Articol – text inițial

Amendamentele propuse

Motivația propunerii

Art. I. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 

(...)

4. După articolul 79 se introduce un nou articol, art. 79¹ cu următorul cuprins:

„Art. 79¹ – Transferul resurselor umane

(1) În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale,  până la data de 31 decembrie a anului următor preluării acestora.”

La articolul I, punctul 4, se modifică după cumurmează:

4. După articolul 79 se introduce un nou articol, art. 79¹ cu următorul cuprins:

„Art. 79¹ – Transferul resurselor umane

(1) În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.”

Transferul de competențe către autoritățile administrației publice locale nu poate fi realizat în mod efectiv decât în mod corelativ cu transferul resurselor umane și financiare necesare exercitării acestor competențe.

Limitarea aplicării măsurii până la data de 31 decembrie a anului următor preluării competențelor transformă transferul de competențe într-o soluție formală, lipsită de sustenabilitate instituțională. După expirarea termenului, autoritățile administrației publice locale ar fi obligate fie să reducă personalul necesar exercitării competențelor transferate, fie să suporte constrângeri bugetare suplimentare.

În plus, proiectul de act normativ instituie deja măsuri restrictive semnificative privind reducerea numărului de posturi și a cheltuielilor de personal, inclusiv prin dispozițiile referitoare la reorganizarea administrației publice locale. Menținerea unei limitări temporale a prevederii propuse la art. 79indice1 conduce la o dublă constrângere asupra autorităților locale, care sunt obligate simultan să preia competențe suplimentare și să reducă structurile de personal, fără a exista o corelare reală între responsabilități și resurse.

31. După articolul 378, se introduce un nou articol, art. 378¹ cu următorul cuprins:

„Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale

Art. 378¹ - (1) Funcțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial și în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;

b) nu sunt afectate interesele autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice subordonate acestora, după caz.

(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.

(3) Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.

La articolul I, punctul 31 se modifică după cum urmează:

31. După articolul 378, se introduce un nou articol, art. 378¹ cu următorul cuprins:

„Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale

Art. 378¹ - (1) Funcțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial și în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;

b) nu sunt afectate interesele autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice subordonate acestora, după caz.

(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.

(3) Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, numai cu acordul funcționarului public.

Deși este necesară o anumită flexibilizare a raporturilor de muncă în administrația publică locală, această modificare creează premisele unei utilizări arbitrare a timpului parțial.

Impactul acestei reglementări este faptul că deschide calea către transformarea unor funcții publice în jumătate de normă, fără acordul funcționarului, ceea ce poate conduce la diminuarea veniturilor, precarizarea raporturilor de serviciu și migrarea personalului calificat din administrația publică locală.  În plus, funcționarii încadrați part-time pot fi ulterior supuși presiunii de a efectua ore suplimentare, ceea ce contravine Directivei europene 97/81/CE privind munca cu timp parțial.

În lipsa unei garanții explicite privind consimțământul persoanei vizate, transformarea unilaterală a raportului de serviciu poate deveni un instrument de presiune administrativă, incompatibil cu principiile unui serviciu public profesionist și stabil.

În plus, modificarea unilaterală a duratei timpului de muncă, fără acordul funcționarului public, contravine principiului fundamental al libertății muncii și regulii stabilității raporturilor de muncă, consacrate de legislația națională și de jurisprudența în materie, potrivit cărora condițiile esențiale ale raportului de muncă sau de serviciu nu pot fi modificate fără consimțământul persoanei vizate.

31. După articolul 378, se introduce un nou articol, art. 378¹ cu următorul cuprins:

„Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale

(...)

(5) Funcționarii publici definitivi numiți, potrivit alin. (4) în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, pot exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.

La articolul I, punctul 31, alineatul (5) se elimină.

Dispoziția propusă la art. 378¹ alin. (5) instituie, în fapt, un mecanism indirect de reducere a personalului din administrația publică locală, prin fragmentarea raporturilor de serviciu și redistribuirea atribuțiilor către alți funcționari publici, cărora li s-a diminuat anterior norma de muncă. Această soluție permite înlocuirea ocupării efective a posturilor cu normă întreagă cu cumularea unor funcții cu timp parțial.

Astfel se creează premisele unei forme „legale” de concediere sau de eliminare a posturilor, întrucât atribuțiile funcționarilor ale căror raporturi de serviciu sunt afectate pot fi preluate de alți salariați, aflați deja în situația reducerii duratei timpului de muncă.

Totodată, formularea alineatului (5) poate fi interpretată per a contrario în sensul instituirii unei interdicții pentru funcționarii publici de a exercita un alt raport juridic de muncă sau de serviciu în cadrul unei alte autorități sau instituții publice, cu excepția situației în care funcțiile sunt „similare”. O asemenea interpretare conduce la o restrângere nejustificată a accesului la muncă și la o condiționare excesivă a exercitării unui alt raport de serviciu, incompatibilă cu principiile dreptului muncii și cu libertatea profesională.

40. După articolul 397, se introduc două noi articole, art. 397¹ și 397², cu următorul cuprins:

(...)

Art. 397² Evaluarea performanţelor individuale ale înalţilor funcţionari publici

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici, cu excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari, se face de către o comisie de evaluare, formată din 5 membri numiţi pentru un mandat de 3 ani prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuții în domeniul administraţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 396 alin. (2) şi alin. (5) - (10).

(...)

La articolul I, punctul 40, articolul 397² alineatul (1) se modifică după cum urmează:

Art. 397² alin. (1) exclude fără justificare înalții funcționari publici parlamentari de la această procedură, ceea ce creează o diferență de tratament între funcționari aflați în situații similare.

Propunem astfel ca evaluarea multianuală să se aplice în mod unitar tuturor înalților funcționari publici, inclusiv celor funcționarilor publici parlamentari, cu respectarea principiului egalității și a cerințelor de obiectivitate și transparență în cariera funcționarilor publici.

La articolul I, punctul 40, articolul 397^{2 ,} după alineatul (1) se se introduce un nou alineat, alin.(1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Din comisia de evaluare face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant desemnat de organizația sindicală reprezentativă la nivelul autorității sau instituției publice, în vederea asigurării transparenței și echilibrului procedurii de evaluare.”

Deși proiectul introduce un sistem detaliat de evaluare multianuală, bazat pe planuri de management, indicatori de performanță și competențe, lipsește o referire la contextul desfășurării activității, - volumul real de muncă, gradul de ocupare a posturilor în structura condusă, resursele disponibile, eventualele sarcini suplimentare delegate informal.

Această omisiune poate duce la evaluări disproporționate, în defavoarea funcționarilor care activează în structuri subdimensionate de personal, dar performanți în contextul lor, astfel că există riscul să primească calificative inferioare față de alții care lucrează în echipe complete.

Propunem, în aceste condiții, ca din comisia de evaluare să facă parte în mod obligatoriu un reprezentant desemnat de organizația sindicală reprezentativă la nivelul instituției, pentru a garanta un minim echilibru între interesele instituției și cele ale angajaților.

 Art. I

34. Art. 391 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Structura funcțională a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;

b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;

c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.”

Articolul I pct.34 se elimină.

Prin Legea nr. 296/2023 legiutorul a crescut  numărul minim de posturi  necesare pentru constituirea sericiilor și  direcțiilor.  În contextul actual al necesității  reducerii cheltuielilor  de personal din sectorul public, diminuarea numărului  minim de posturi  pentru constituirea serviciilor și direcțiilor  este de natură să conducă  la creșterea numărului de structuri organizatorice , multiplicarea funcțiilor de conducere  și majorarea cheltuielilor  salariale  aferente posturilor de conducer.,

Măsura propusă  nu numai că nu contribuie  la reducerea cheltuielilor  de personal, ci, dimpotrivă, creează premisele creșterii acestora,

Art. X. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

(...)

4. La Anexă, punctul 3 se modifică și se completează, după cum urmează:

a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti;

b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;

(...)

d) numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.

(…)

La articolul X, punctul 4, litera d) se modifică după cum urmează:

d) numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde, în următoarea ordine de prioritate:  funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, personal contractual, care exercită atribuții conform HG nr.1.332/2010 privind aprobarea regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, și funcționari publici care ocupă funcții publice generale.

Textul propus urmărește corelarea structurii de personal a poliției locale cu natura atribuțiilor efectiv exercitate, astfel cum acestea sunt stabilite prin HG nr. 1.332/2010. Activitățile specifice de ordine publică, circulație, disciplina în construcții, protecția mediului și alte atribuții operative impuse de cadrul normativ în vigoare necesită, în mod prioritar, personal care desfășoară nemijlocit aceste activități.

Reglementarea actuală tratează în mod nediferențiat categoriile de personal din cadrul poliției locale, fără a ține seama de rolul funcțional distinct al personalului care exercită atribuții specifice, operative, indispensabile funcționării serviciului public. Lipsa unei ordini de prioritate în stabilirea numărului maxim de posturi poate conduce la situații în care structurile administrative sau funcțiile generale sunt menținute în detrimentul personalului implicat direct în activitățile specifice prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010.

Art. XII. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 43 se introduce un nou articol, art. 431, cu următorul cuprins:

„Art. 431 – (1) Începând cu drepturile aferente lunii calendaristice următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 729 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4) poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.

(…)

Articolul XII se elimină.

Reglementarea executării silite a prestațiilor sociale –indemnizația asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav – în vederea recuperării impozitelor și taxelor locale presupune o transformare a acestor, care reprezintă garanția demnității umane, într-un instrument de executare silită ce contravine principiului protecției sociale și creează o contradicție între scopul prestației și utilizarea ei efectivă. Această măsură va vulnerabiliza și mai mult persoanele cu handicap, crescând riscul de excluziune socială.

Art. XIII. - După articolul 80 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 801, cu următorul cuprins:

„Art. 801 – (1) Începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.

(…)

Articolul XIII se elimină.

Reglementarea executării silite a prestațiilor sociale – venitul minim de incluziune – în vederea recuperării impozitelor și taxelor locale ar transforma aceste prestații, care reprezintă garanția unui nivel minim de trai și a demnității umane, într-un instrument de executare silită ce contravine principiului protecției sociale consacrat de Legea nr. 292/2011 și creează o contradicție între scopul prestației și utilizarea ei efectivă. Această măsură va vulnerabiliza și mai mult familiile cu venituri reduse, crescând riscul de excluziune socială.

Art. XVIII. - (1) Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din data de 18 mai 2011,

(...),

începând cu 1 ianuarie 2026 ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice de la nivelul administrației publice centrale pot prelua integral sau parțial exercitarea atribuțiilor compartimentelor suport de la ordonatorii secundari de credite și de la ordonatorii terțiari de credite, după caz, aflați în subordinea sau coordonarea acestora.

(...)

(3) Compartimentele suport ale autorităților și instituțiilor publice sunt următoarele:

a) financiar-contabilitate;

b) achiziții publice;

c) resurse umane;

d) juridic;

e) auditul public;

f) comunicarea;

g) tehnologia informației;

h) suport logistic.

La articolul XVIII, alineatul (3) lit.b) se elimină.

Includerea activităților de achiziții publice în categoria compartimentelor suport care pot fi preluate integral sau parțial de ordonatorii principali de credite, conduce la o dublă reglementare a mecanismelor de centralizare în domeniul achizițiilor publice. Domeniul achizițiilor publice beneficiază deja de un cadru normativ special, distinct și exhaustiv, instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, precum și prin dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Potrivit reglementărilor în vigoare, centralizarea achizițiilor publice se realizează prin mecanisme specifice, cu atribuții clar delimitate, competențe specializate și proceduri unitare, menite să asigure transparența, concurența și utilizarea eficientă a fondurilor publice. Introducerea unui mecanism paralel de preluare a atribuțiilor de achiziții publice, în afara cadrului consacrat prin OUG nr. 46/2018, riscă să genereze confuzii instituționale, suprapuneri de competențe și dificultăți în aplicarea unitară a legislației în materie.

În plus, art. 40 din Legea nr. 98/2016 reglementează expres posibilitatea derulării achizițiilor publice prin intermediul unităților de achiziții centralizate, stabilind condițiile și limitele în care această modalitate poate fi utilizată.

Instituțiile deconcentrate își defășoară activitate  în baza competențelor  stabilite prin acte normative, având responsabilități proprii în gestionarea resurselor financiare, resurselor umane, juridice. Centralizarea completă a acestor funcții contravine  principiuui autonomiei funcționale  și poate genera  disfuncționalități  majore  în procesul decizional. Preluarea acestor activități la nivel central  poate conduce  la  întârzieri  în avizarea  și soluționarea problemelor curente și gestionarea situațiilor  urgente  sau specifice  fiecărei instituții deconcentrate, Proiectul nu are la bază o analiză  detaliată privind impactul acestei măsuri  care să demonstreze  că implementarea  conduce  la eficiență sporită , reducerea  costurilor  sau îmbunătățirea  calității serviciilor publice. De asemnea, absenșa unui  compartiment juridic  propriu la nivelul autorităților piblice/instituțiilor publice  teritoriale  poate conduce la gestionarea  necorespunzătoare a litigiilor, a procedurilor administrative  ți a actelor juridice specifice, cu potențialoe  consecințe patrimoniale.

La articolul XVIII, după alineatul (5), se adaugă un nou alineat, alin.(6) cu următorul cuprins:

(6) Prevederile alin. (1)-(5) nu se aplică unităților prevăzute în Anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010, Bibliotecii Academiei Române, muzeelor și colecțiilor aflate în proprietate publică, înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Legii 311/2003, bibliotecilor publice înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Legii 334/2002, așezămintelor culturale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/2006 și instituțiilor de spectacole sau concerte înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare, și care funcționează în subordinea consiliilor locale sau județene respective.

Conform practicii curente, atribuțiile suport ale Bibliotecii Naționale a României implică achiziții și proceduri extrem de specializate (carte rară, echipamente de conservare, granturi acordate de Ambasada SUA), pentru care Ministerul Culturii nu are structuri operative dedicate.

De asemenea, prin această măsură va fi afectată capacitatea instituțiilor de cultură de a realiza venituri proprii, activitatea de marketing cultural neputând fi desfășurată fără implicarea serviciilor suport.

Imposibilitatea obținerii de fonduri pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, lipsa de personal suport, ducând la neeligibilitatea aplicațiilor.

Lipsa unui compartiment de resurse umane la nivelul instituției va duce la o politică de recrutare a personalului neadaptată nevoilor instituției, imposibilitatea negocierii contractelor colective de muncă precum și alte deficiențe rezultate din lipsa de experiență și înțelegere, necesară, a nevoilor personalului de specialitate din aceste tipuri de instituții.

Contabilitatea financiară este direct implicată în activitatea de specialitate prin legătura directă cu evidența/inventarierea patrimoniului – orice mișcare din colecții este reflectată în mod obligatoriu în evidența financiar-contabilă. Ori, niște structuri suport aflate la distanță de instituțiile de cultură, vor întârzia astfel de proceduri și implicit obligațiile impuse de legislație.

Resursele umane în cazul bibliotecilor înseamnă un amplu proces de selecție, recrutare și management pentru personalul de specialitate (bibliotecari, bibliografi, conservatori, restauratori, actori, instrumentiști, cântăreți, balerini etc.), esențial pentru producerea de concerte sau spectacole, pentru constituirea, valorificarea și conservarea patrimoniului. Prin urmare, aceste compartimente sunt implicate direct în activitatea principală, iar externalizarea lor încalcă, de exemplu, regimul special al patrimoniului (Legea 182/2000).

Art. XXI. – (1) Începând cu data de 1 a lunii calendaristice calculate la 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul de specialitate al primarilor și din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea autorităților administrației publice locale care nu își pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(...)

Articolul XXI se elimină

Dispozițiile propuse introduc o soluție normativă neclară și regresivă în materia salarizării personalului din administrația publică locală, prin instituirea unui mecanism de stabilire a salariilor de bază pe baza unor grile de salarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului, prin derogare de la cadrul general reglementat de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Nu rezultă în mod clar dacă grilele ce urmează a fi aprobate prin hotărâre a Guvernului vor înlocui, modifica sau diminua nivelurile salariale stabilite prin lege, ceea ce contravine principiului previzibilității și clarității normei juridice.

Măsura creează premisele reducerii salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică locală, în funcție de capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, există deja un cadru legislativ aplicabil salarizării personalului bugetar, respectiv Legea nr. 153/2017, a cărei aplicare a fost în mod constant suspendată, prorogată sau limitată prin acte normative anuale de tipul ordonanțelor de urgență cunoscute sub denumirea de „ordonanțe trenuleț”. Introducerea unui mecanism suplimentar de stabilire a salariilor, prin hotărâre a Guvernului, accentuează incoerența legislativă și instabilitatea regimului de salarizare.

Menținerea acestui articol este, de asemenea, incompatibilă cu jurisprudența Curții Constituționale, în special cu Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, care consacră obligația respectării aplicării unitare a prevederilor art. 6 lit. b) și c) din Legea nr. 153/2017, precum și a principiului egalității și al nediscriminării în materie de salarizare. Totodată, Legea nr. 141/2025 prevede expres menținerea salariilor de bază la nivelul acordat pentru luna decembrie, ceea ce face inadmisibilă instituirea unui mecanism care ar putea conduce, direct sau indirect, la diminuarea acestora.

Art. XL. (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit pentru anul 2025 potrivit art. III alin. (8¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi pct. 1 din anexa la respectiva ordonanţa de urgenţă și luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 30%.

(...)

(7) În aplicarea alin. (1) și (3) autoritățile administrației publice locale au în vedere următoarele reguli:

a)     reducerea cu 30% a numărului de posturi de la pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.

b)    autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot stabilii ca reducerea de posturi calculată prin aplicarea procentului de 30% la numărul maxim de posturi stabilit pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 să fie realizat prin reduceri de posturi la toate punctele din anexa la respectiva ordonanță de urgență, sub condiția ca prin însumarea posturilor reduse să se obțină reducerea prevăzută de lege.

La articolul XL, alineatul (7), litera b) se modifică după cum urmează:

(7) În aplicarea alin. (1) și (3) autoritățile administrației publice locale au în vedere următoarele reguli:

a)     reducerea cu 30% a numărului de posturi de la pct. 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.

b)    autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot stabili ca reducerea de posturi calculată prin aplicarea procentului de 30% la numărul maxim de posturi stabilit pentru punctul 1 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 să fie realizat prin reduceri de posturi la toate punctele din anexa la respectiva ordonanță de urgență, sub condiția ca prin însumarea posturilor reduse să se obțină reducerea prevăzută de lege, cu excepția personalului din cadrul poliției locale.

În această formă, reglementarea conduce la aplicarea cumulativă a unor măsuri de diminuare a personalului, cu efect disproporționat asupra anumitor structuri din administrația publică locală.

În cazul poliției locale, proiectul de act normativ instituie deja o reducere specifică a personalului prin dispozițiile art. X pct. 3, care vizează în mod direct această categorie. Aplicarea suplimentară a reducerii din această propunere determină o dublă măsură de diminuare a personalului poliției locale.

O asemenea suprapunere de măsuri restrictive este de natură să afecteze grav funcționarea poliției locale și îndeplinirea atribuțiilor legale stabilite prin HG nr. 1.332/2010, cu impact direct asupra siguranței comunității și a ordinii publice la nivel local.

La articolul XL, după alineatul (13),  se introduce un nou alineat, alin.(14), cu următorul cuprins:

(14) Prevederile alin. (1)-(13) nu se aplică muzeelor și colecțiilor aflate în proprietate publică, înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Legii 311/2003, bibliotecilor publice înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Legii 334/2002, așezămintelor culturale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 118/2006 și instituțiilor de spectacole sau concerte înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, organizate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Instituțiile publice de cultură suferă de foarte mulți ani de un deficit cronic de personal și o subfinanțare acută, raportat la instituții similare din Uniunea Europeană și la misiunea socială/constituțională a acestora. Capitolul Cultură, recreere și religie (care reunește în fapt 3 domenii/categorii) a ocupat o pondere de doar 0,9% în 2022, respectiv 1% din totalul cheltuielilor în PIB-ul aferent anilor 2023-2024 (în 2024 Cultura fiind printre domeniile finanțate cel mai puțin din BGC). O exceptare a instituțiilor de cultură de la această reducere este absolut indispensabilă, deoarece va conduce la imposibilitatea desfășurării activității unor instituții reprezentative pentru identitatea națională (muzee, biblioteci, centre culturale etc.).

Art. XLIX. - (1) În anul 2026 cheltuielile de personal, care nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an, din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea calculată se împarte la 12 și se înmulțește cu numărul lunilor pentru care se implementează măsura.

(...)

La articolul XLIX, alineatul (1), se completează după cum urmează:

Art. XLIX. - (1) În anul 2026 cheltuielile de personal, care nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an, din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, precum și a instituțiilor și autorităților publice care, dupa 1 ianuarie 2025, au trecut printr-un proces de reorganizare a personalului și au avut realizate economii la capitolul cheltuieli de personal de cel puțin 10%, economii regăsite în execuția bugetară pe anul 2025, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea calculată se împarte la 12 și se înmulțește cu numărul lunilor pentru care se implementează măsura.

(...)

Excluderea unor instituții și autorități publice de la aplicarea obligației de reducere bugetară cu 10% se justifică prin faptul că acestea au implementat deja măsuri de eficientizare bugetară în anul 2025, care au condus la diminuări ale cheltuielilor într-un procent egal sau superior pragului de 10%.

Aplicarea suplimentară a unei reduceri uniforme ar conduce la afectarea capacității operaționale și a îndeplinirii atribuțiilor legale ale acestor instituții, fără a genera beneficii bugetare proporționale. Prin urmare, menținerea excluderii acestora respectă principiile proporționalității, echității și utilizării eficiente a resurselor publice.

Art. XLIX.

(...)

(6) Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (1), pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități:

a) reducerea numărului de posturi finanţate;

b) disponibilizarea de personal, în condiţiile prevăzute de art. 518 și art. 519 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare sau după caz, în condițiile art. 58 - art. 80 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 52/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) reducerea nivelului unor sporuri;

d) alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.

(7) Modalitățile și procedura de reducere a cheltuielilor prevăzută la alin. (6) se realizează cu consultarea organizațiilor sindicale din instituții sau consultarea reprezentanților salariaților, după caz.

 (...)

 La  art. XLIX  după alineatul (7) se introduc două   alineate, respectiv  alineatele (7 ¹) și  (7²), având următorul conținut:

(7¹) Înainte de dispunerea măsurilor de disponibilizare a personalului, autoritățile/instituțiile publice au obligația  de a parcurge o procedură prealabilă de identificare a posturilor vacante existente  în cadrul altor autorități  sau instituții publice, care se încadrează  în limitele cheltuielilor de personal aprobate  potrivit legii.

(7²) Procedura prevăzută la alin. (7¹) are ca scop redistribuirea funcționarilor publici ale căror posturi urmează a fi desființate. Identificarea posturilor vacante se realizează cu respectarea condițiilor de ocupare prevăzute în OUG nr. 57/20199 - Codul administrativ, corespunzătoare  categoriei, clasei, gradului profesional și competențelor funcționarilor publici supuși măsurii disponibilizării.

Textul propus urmărește protejarea stabilității raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în acord  cu principiile consacrate  de codul administrativ, prin utilizarea  cu prioritate  a mecanismului redistribuirii  ca alternativă  la încetarea raporturilor  de serviciu  din motive neimputabile persoanei.

Reglementarea expresă a unei proceduri prealabile de identificare a posturilor vacante  asigură transparență , tratament  unitar și predictibilitate  în aplicarea  măsurilor de reorganizare  la nivelul administrației  publice, prevenind  soluții discreționare sau neuniforme. Totodată, aceasta contribuie  la diminuarea riscului de litigii  generate de măsuri  de disponibilizare  dispuse  fără exploatarea  alternativelor  legale existente,

Nr.crt.

Articol – text inițial

Amendamentele propuse

Motivația propunerii

1.

Art. 3 - (1) Finanțarea proiectelor de investiții strategice contribuie la atingerea a cel puțin unuia din următoarele obiective prevăzute de politicile economico - sociale guvernamentale și europene, astfel:

a) dezvoltarea regională;

b) creșterea competitivității întreprinderilor;

c) implementarea tehnologiilor avansate și promovarea inovației sustenabile în sistemul de producţie;

d) utilizarea tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și atingerea țintelor de decarbonarizare;

e) dezvoltarea cercetarii industrialã și dezvoltare experimentalã, biotehnologii și tehnologii digitale; f) sprijinirea sectoarelor de activitate a căror dezvoltare este prioritara conform documentelor de politică publica ale guvernului;

g) crearea de locuri de muncă înalt calificate

La articolul II, articolul 3 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, lit. h), cu următorul cuprins:

h) dezvoltarea competențelor profesionale ale forței de muncă prin programe de formare profesională continuă

2.

La articolul II, articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:

(2) Investițiile realizate în unități administrativ-teritoriale în care rata șomajului este cu cel puțin 50% mai mare decât media națională pot beneficia de o intensitate majorată a ajutorului de stat, în limitele prevăzute de legislația europeană aplicabilă, cu condiția ca minimum 40% dintre angajații nou-încadrați în cadrul proiectului să provină din rândul persoanelor aflate în șomaj, înregistrate la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

3.

Art. 4 - (1) Finanțarea proiectelor de investiții strategice în economie se asigură de către Ministerul Finanțelor, prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat.

(2) În sensul prezentei legi, prin investiție strategică în economie se înțelege acea investiție care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este realizată în România și are o valoare de minim 1 miliard de lei;

b) generează un efect multiplicator în economie

c) conduce la îndeplinirea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute la art. 3.

(3) Întreprinderile care intenționează să implementeze proiecte de investiții strategice în economie potrivit alin. (2) trebuie să prezinte documente care sa demonstreze capacitatea financiară de a asigura contribuția proprie necesară implementării acesteia.

(4) Întreprinderile nou înființate care intenționează să implementeze o investiție strategică trebuie să dețină capital social subscris și vărsat în condițiile legii în valoare de minim 25 milioane lei, iar întreprinderile în activitate trebuie să aibă o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de activitate de minim 50 milioane lei și o valoare totală a activelor corporale și necorporale de minim 50 milioane lei.

(5) Investiția strategică în economie trebuie menținută pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării investiției.

La articolul II, articolul 4, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

(6) Pe perioada prevăzută la alin. (5), beneficiarii ajutorului de stat au obligația de a menține numărul mediu de salariați existent la data depunerii solicitării de finanțare. Reducerea numărului mediu de salariați cu peste 10% față de nivelul existent la data depunerii solicitării de finanțare conduce la reducerea proporțională a valorii ajutorului de stat, în condițiile stabilite prin actele de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor de stat ad-hoc.

4.

Art. 6 – (1) Proiectele de investiții strategice se evaluează în vederea finanțării de către Ministerul Finanțelor pe baza următoarelor documente prezentate de investitor depuse la registratura Ministerului Finanțelor:

a) Solicitare de finanțare cu ajutor de stat depusă de investitor;

b) Planul de investiție și planul de afaceri;

c) Strategia de finanțare a investiției, inclusiv pentru componenta de finanțare care este în sarcina investitorului;

d) Alte documente considerate relevante de investitor pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor prevăzute la acest articol.

(2) După evaluarea efectuată pe baza documentelor de la alin. (1), Ministerul Finanțelor emite un acord de principiu, după caz. După emiterea acestuia Ministerul Finantelor parcurge procedurile necesare de elaborare a actului normativ de acordare a ajutorului de stat, precum si procedurile in domeniul ajutorului de stat conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Modalitățile de acordare a ajutorului de stat/plata/verificarea/monitorizarea îndeplinirii obligațiilor de către întreprinderile beneficiare de ajutor de stat pentru realizarea de investiții semnificative în economie, inclusiv modalitățile de sancționare a neîndeplinirii acestora, se stabilesc în actele de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor de stat ad-hoc elaborate de Ministerul Finanțelor cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat.

(4) Consiliul Concurenței acordă asistență de specialitate în domeniul ajutorului de stat pentru măsurile de sprijin acordate în temeiul prezentei legi, în vederea îndeplinirii tuturor obligațiilor ce rezultă din legislația în domeniul ajutorului de stat.

La articolul II, după articolul 6 se introduce un nou articol, art. 6¹, cu următorul cuprins:

Art. 6¹ – (1) Beneficiarii ajutorului de stat acordat în temeiul prezentei legi au obligația de a asigura o creștere a salariului mediu brut la nivelul întreprinderii de minimum 10% față de salariul mediu brut aferent ultimelor 12 luni anterioare datei depunerii solicitării de finanțare.

(2) Creșterea prevăzută la alin. (1) trebuie realizată în termen de maximum 24 de luni de la data primirii primei tranșe de ajutor de stat.

(3) În calculul salariului mediu brut prevăzut la alin. (1) nu se includ sporurile, indemnizațiile, primele ocazionale sau alte drepturi salariale cu caracter nepermanent.

(4) Proiectele de investiții trebuie să prevadă dezvoltarea competențelor profesionale ale forței de muncă prin programe de formare profesională continuă, finanțate de beneficiarii ajutorului de stat prin alocarea a minimum 1% din valoarea totală a sprijinului primit, destinate salariaților existenți și noilor angajați.

5.

La articolul II, după articolul 6 se introduce un nou articol, art. 6², cu următorul cuprins:

Art. 6² – (1) În cadrul proiectelor finanțate potrivit prezentei legi, beneficiarii ajutorului de stat au obligația ca, pentru activitățile realizate prin subcontractare direct legate de implementarea investiției, să utilizeze subcontractori care asigură personalului implicat în aceste activități un nivel al salariului brut orar cel puțin egal cu salariul brut orar mediu practicat de beneficiarul ajutorului de stat pentru activități comparabile.

(2) Obligația prevăzută la alin. (1) se aplică exclusiv personalului subcontractorilor implicat efectiv în realizarea activităților finanțate din ajutorul de stat și nu vizează ansamblul raporturilor de muncă existente la nivelul subcontractorului.

(3) Respectarea obligației prevăzute la alin. (1) constituie condiție de eligibilitate și de menținere a ajutorului de stat, potrivit prevederilor actelor de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor ad-hoc.

6.

La articolul II, după articolul 6 se introduce un nou articol, art. 6³, cu următorul cuprins:

Art. 6³ – (1) În cadrul proiectelor finanțate potrivit prezentei legi, minimum 80% din locurile de muncă nou-create ca urmare a realizării investiției strategice trebuie să fie ocupate în baza unor contracte individuale de muncă cu normă întreagă și pe durată nedeterminată.

(2) Obligația prevăzută la alin. (1) se evaluează la finalizarea perioadei de implementare a investiției și se menține pe întreaga perioadă de monitorizare a acesteia, potrivit prevederilor actelor de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor ad-hoc.

(3) Prin excepție, locurile de muncă create pentru activități cu caracter sezonier sau temporar, justificate prin natura investiției, pot fi încadrate prin contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu condiția respectării procentului minim prevăzut la alin. (1).

7.

La articolul II, după articolul 6 se introduce un nou articol, art. 6⁴, cu următorul cuprins:

Art. 6⁴ – (1) Beneficiarii ajutorului de stat acordat în temeiul prezentei legi au obligația de a menține, pe întreaga perioadă de monitorizare a investiției, numărul mediu de salariați existent la data depunerii solicitării de finanțare.

(2) Numărul mediu de salariați prevăzut la alin. (1) se determină ca medie aritmetică a numărului de salariați aferent ultimelor 12 luni anterioare datei depunerii solicitării de finanțare.

(3) Reducerea numărului mediu de salariați cu peste 10% față de nivelul prevăzut la alin. (1) conduce la reducerea proporțională a valorii ajutorului de stat acordat, în condițiile stabilite prin actele de instituire a schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor ad-hoc.

(4) Reducerile de personal determinate de cauze independente de voința beneficiarului, inclusiv cazuri de încetare de rept a contractului de muncă sau alte situații justificate potrivit legii, pot fi excluse de la calculul prevăzut la alin. (3).

8.

Art. 7 - În vederea asigurării transparenţei, toate schemele de ajutor de stat/ajutoarele ad-hoc se publică integral pe pagina web oficială a Ministerului Finanțelor, în termen de maxim 30 de zile de la adoptarea acestora.

La articolul II, după articolul 7 se introduce un nou articol, art. 8, cu următorul cuprins:

Art. 8  – (1) Accesarea oricărei forme de sprijin acordate în temeiul prezentei legi este condiționată de implementarea, de către beneficiarul ajutorului de stat, a unui sistem de management al sănătății și securității ocupaționale, certificat conform standardului internațional ISO 45001.

(2) Certificarea prevăzută la alin. (1) trebuie realizată în termen de maximum 12 luni de la data acordării primei tranșe de sprijin.

(3) Sistemul de management prevăzut la alin. (1) se menține pe întreaga perioadă de implementare și monitorizare a investiției.

(4) Pe durata implementării și monitorizării investiției finanțate potrivit prezentei legi, beneficiarii ajutorului de stat nu pot depăși un raport de 1:20 între nivelul salariului brut lunar cel mai mare și nivelul salariului brut lunar minim acordat în cadrul întreprinderii.

9.

Art.IV (1) În vederea atenuării constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de întreprinderile din sectorul privat se autorizează Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID):

(…)

(2) Modalitatea și condițiile privind participarea BID și instrumentele acordate de către BID în conformitate cu alin (1) precum și sectoarele vizate și beneficiarii eligibili, identificați în baza unor analize specifice care să reflecte necesitatea intervenției statului, sunt prevăzute în mandatele specifice acordate BID, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(…)

(4) Pentru anul 2026, se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere suma de 1 miliard de lei la dispozitia BID, în scopul implementării instrumentelor menționate la alin. (1) lit. a), iar pentru anii următori alocările de sume se vor stabili prin mandatele aprobate în condițiile alin. (2). In functie de gradul de implementare a instrumentelor financiare prevăzute la alin.(1) lit.a), propuse prin mandatele specifice aprobate potrivit alin (2.) se pot efectua redistribuiri de fonduri intre aceste mandate prin ordin al ministrului

La articolul IV, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins:

(2¹) Proiectele finanțate prin instrumentele financiare implementate de Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., potrivit prezentului articol, trebuie să includă un plan de formare și reconversie profesională a angajaților, derulat pe perioada implementării proiectului și finanțat de beneficiar în proporție de minimum 0,5% din valoarea sprijinului acordat.

10.

15. La articolul 47 alin. (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

“c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;”

La articolul VI, după punctul 15 se introduce un nou punct, 15¹ cu următorul cuprins:

15¹. La articolul 47, alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, lit. j), cu următorul cuprins:

j) microîntreprinderea menține un salariu mediu brut la nivelul întreprinderii cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie corespunzător sectorului de activitate în care își desfășoară activitatea, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.