BNS: Aderarea la OCDE poate aduce României 3,5 miliarde de euro anual, dar numai dacă Guvernul alege reformele, nu majorarea taxelor

Blocul Național Sindical (BNS) a lansat astăzi, 1 iulie 2026, studiul „Efectul OCDE. Aderarea României la OCDE”,

o analiză privind impactul economic al aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și condițiile necesare pentru ca acest obiectiv strategic să producă beneficii reale pentru economie și pentru cetățeni.

România își propune să finalizeze procesul de aderare în cursul anului 2026, la patru ani de la deschiderea negocierilor și la aproape trei decenii după state precum Polonia sau Ungaria. Până în prezent, România a închis 24 dintre cele 25 de capitole aflate în negociere, fiind în curs finalizarea evaluării privind Deschiderea Pieței. După încheierea acestui proces, Consiliul OCDE va decide, prin consens, dacă invită România să devină cel de-al 39-lea stat membru al organizației.

Studiul BNS arată că aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate majoră pentru economia românească, însă beneficiile nu sunt automate și nu decurg exclusiv din dobândirea statutului de membru. Acestea depind în mod direct de capacitatea statului de a implementa reforme structurale credibile și de a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice.

Potrivit unei informări, realizată de Ministerul Afacerilor Externe și comunicată BNS, aderarea la OCDE ar putea contribui cu aproximativ 1% din PIB la creșterea economică anuală. Studiul BNS completează această analiză și estimează că aderarea poate genera suplimentar investiții străine directe de aproximativ 3,5 miliarde euro anual și poate reduce costurile de finanțare ale datoriei publice cu aproximativ 840 milioane euro anual, prin scăderea primei de risc a României.

Aceste beneficii sunt însă condiționate de realizarea unor reforme esențiale: reducerea deficitului bugetar pe o traiectorie credibilă, diminuarea decalajului de TVA și îmbunătățirea calității instituțiilor publice. În lipsa acestor reforme, efectele aderării se reduc semnificativ, iar România riscă să transforme un obiectiv strategic într-un succes exclusiv formal.

Unul dintre principalele concluzii ale studiului este că România dispune deja de resurse suficiente pentru consolidarea fiscală fără a transfera costurile asupra populației și mediului de afaceri prin noi majorări de taxe.

Analiza BNS estimează că reducerea muncii nedeclarate și diminuarea evaziunii fiscale în domeniul TVA pot genera venituri suplimentare de peste 5% din PIB, valoare care depășește deficitul structural pe care România trebuie să îl corecteze în cadrul procedurii europene de deficit excesiv.

Reducerea muncii nedeclarate nu reprezintă doar o măsură fiscală. Formalizarea economiei conduce la creșterea productivității, extinde accesul lucrătorilor și companiilor la finanțare și protecție socială și elimină avantajele concurențiale incorecte de care beneficiază firmele care operează în afara economiei oficiale.

BNS atrage atenția că recomandările OCDE sunt adesea prezentate în mod eronat în spațiul public ca justificare pentru majorarea taxelor. În realitate, organizația acordă prioritate consolidării capacității administrației fiscale de a colecta eficient impozitele deja existente și combaterii evaziunii fiscale.

În opinia BNS, există riscul ca autoritățile să substituie și de această dată reformele structurale prin creșteri de taxe și impozite, invocând în mod nejustificat procesul de aderare la OCDE. O asemenea abordare ar afecta competitivitatea economiei, investițiile și puterea de cumpărare, fără să rezolve cauzele reale ale dezechilibrelor bugetare.

BNS consideră că aderarea României la OCDE trebuie să reprezinte începutul unei etape de modernizare a administrației și de consolidare a economiei, nu un pretext pentru transferarea costurilor ajustării fiscale asupra contribuabililor corecți.

Mesajul central al studiului este clar: înainte de a introduce noi taxe sau de a majora impozitele existente, statul trebuie să colecteze eficient ceea ce are deja de colectat, să reducă economia gri și evaziunea fiscală și să implementeze reformele pe care chiar OCDE le recomandă.

În concluzie, Efectul OCDE nu este produs de aderarea în sine, ci de reformele care trebuie să o însoțească. România poate obține investiții mai mari, costuri mai mici de finanțare și o economie mai competitivă numai dacă modernizează administrația fiscală și își consolidează instituțiile, nu dacă încearcă să acopere deficitul bugetar prin noi poveri fiscale asupra contribuabililor.