Comunicat: Lansare studiu BNS - Creșterea costului vieții și sărăcia energetică în contextul (re)liberalizării pieței energiei în România

Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenția opiniei publice de la efectele liberalizării prețurilor la energie electrică de la 01.07.2025.

Însă liberalizarea prețurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creșterea TVA și reducerea sau înghețarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.

Efectul cumulat al liberalizării prețurilor la energie de la 01 iulie și al creșterii TVA de la 01 august vor ridica rata inflației aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populației. Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, înghețarea pensiilor și a prestațiilor de asistență socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creștere semnificativă a populației în risc de sărăcie.

În perioada noiembrie 2021 – august 2024 bugetul de stat a decontat subvenții totale pentru energie în sumă de 26,97 mld lei, alte 4,13 mld lei fiind în analiză.

Beneficiarii acestei măsuri au fost, atât consumatori casnici (44%), cât și consumatori non-casnici (56%).

Creșterea pensiilor, a diverselor indemnizații de asistență socială dar și a salariului minim au avut ca efect o îmbunătățire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluții în acest sens. Sigur că prețul îl plătim și-l vom plăti în continuare. Chiar și în aceste condiții, în 2024:

-             1 din 5 români era afectat de sărăcie,

-             1 in 6 români era afectat de deprivare materială și socială severe,

-             1938,5 lei/luna – pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag.

-             14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilități, media UE 6,9%.

-             prețul energiei a fost al cincilea preț ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare. Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) și România (32,69 PPS).

La 1 iulie 2025 Guvernul a luat decizia de a renunța la măsura de subvenționare aplicată în perioada 2021 – 2025, înlocuind-o cu o măsură cu aplicabilitate mult mai limitată și legată exclusiv de nivelul pragului de sărăcie din 2024.

În cadrul unui studiu realizat BNS a evaluat modul în care a fost aplicată și efectele generate de schema de subvenționare din perioada 2021 – 2025 și totodată evaluează efectul liberalizării prețului în special pentru consumatorii casnici.

Era firesc ca la finalizarea măsurii de sprijin Guvernul să evalueze eficiența utilizării acestei măsuri de sprijin pentru consumatori.

În mod firesc ne punem întrebarea – A fost subvenționarea prețului la energie o măsură dată în beneficiul consumatorilor sau o parte din beneficii au fost însușite de furnizorii de energie? În ce măsură statul s-a asigurat că această măsură nu distorsionează piața și nu reprezintă un mecanism de fraudare a bugetului public.

De ce credem asta?

Pentru că:

• Există suspiciuni rezonabile că cel puțin pentru pragul de peste 300 kw consum lunar nivelul subvenției, cel puțin de la un moment dat, a fost supraevaluat. Cu o zi înainte de liberalizare prețul pe piața liberă era mai mic decât prețul subvenționat. Cu toate acestea statul a decontat subvenții de 1,3 lei/kw.
• Există o lipsă de transparență din partea furnizorilor în ceea ce privește formarea prețurilor și aplicarea legii 206/2023, respectiv a mecanismului de calcul a prețului facturilor la energie electrică și gaze.

În perioada octombrie 2023 – iunie 2025 furnizorii de energie electrica ce au în portofoliu clienți casnici și non-casnici aveau obligația să returneze acestora, în conformitate cu art. 6 din Legea 206/2023, sumele rezultate ca urmare a calculării componentei de ajustare (componenta de ajustare se determină ca diferență între componenta de achiziție din prețul final facturat și prețul mediu lunar de achiziție realizat). Prin neaplicarea acestei prevederi tuturor clienților, furnizorii au reținut sume importante ce trebuiau returnate clienților, încălcând legea, fapt care conform legii se sancționează cu amendă din cifra de afaceri (între 1% și 5% din cifra de afaceri).

Responsabil pentru efectuarea de controale cu privire la corectitudinea prețurilor facturate la energie, pentru clienții casnici este  ANPC, iar pentru non-casnici – ANRE.

• De asemenea tot în această perioadă furnizorii au încercat să-și optimizeze costurile utilizând mecanismul subvenției. Furnizorii aveau obligația de a depune la decontare documente separate pentru clienții din piața liberă și pentru clienții pentru care erau furnizor de ultimă instanță.

Pentru clienții din piața liberă prețul se formează cu maxim 5% din energie luată din piața de echilibrare. Pentru clienții de ultimă instanță prețul se formează prin recunoașterea integrală a prețurilor din piața de echilibrare.

În multe cazuri furnizori au achiziționat energie din piața de echilibru și pentru că în prețul clienților din piața liberă acest cost era recunoscut doar limitat, au transferat această povară către clienții de ultimă instanță și ulterior au solicitat statului sa compenseze prin subvenție prețul mare pentru clienții de ultimă instanță. Acest mod de operare a fost la un moment dat sesizat de ANRE, fără însă a avea consecințe la nivelul furnizorilor, altele decât aceea că li s-a interzis compensarea pe viitor.

Modul de formare a prețurilor la energie electrică și gaze dar și modul în care costurile sunt recunoscute în preț trebuie mult mai clar reglementate. Altfel ne vom confrunta în continuare cu situații în care grupuri privilegiate vor beneficia de energia ieftină, lăsând energia scumpă pentru populație sau restul consumatorilor non casnici ce nu au un statut privilegiat.

Prețurile au crescut atât de mult pentru că piața a fost liberalizată în condițiile în care aceasta nu există în mod real.

Piața trebuie atent reglementată și urmărită pentru a evita distorsiuni în piață și înțelegeri ce vor fi direct suportate de consumatori. În perioada 2021 – iulie 2025 statul și-a asumat aceste efecte subvenționând și unde era cazul și unde nu era cazul și decontând fără să se întrebe vreodată ce plătește de fapt.

• Au existat furnizori care au întocmit documente de decontare eronate sau furnizori care nu au cerut spre decontare subvențiile asumate de stat. Ar trebui analizat ce se întâmplă în aceste situații și din vina cui s-au întâmplat.
• Un alt comportament abuziv îl regăsim în relația cu prosumatorii, ca urmare a faptului că nu se facturează lunar cantitățile de energie consumate / livrate în rețea și nu se face regularizarea la 24 de lunj așa cum prevede legea. Această situație generează prejudicii, atât prosumatorilor, cât și bugetului de stat, pentru că nu se facturează și nu se înregistrează TVA lunar.

Concluzia ar fi că după aproape 4 ani de subvenții acordate piața este la fel de puțin pregătită pentru liberalizare, contextul internațional este la fel de impredictibil, situația economică este chiar mai rea decât în 2021, singura schimbare făcută fiind aceea de limitare a celor protejați și chiar și pentru ei protecția nu este suficientă.

Ce urmează:

1. Liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică.
2. Această creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plățile restante către companii, și, însoțită de liberalizarea prețului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivității companiilor naționale față de contra-părțile europene.
3. Estimările noastre arată că evoluția probabilă a prețurilor urmează să majoreze prețul kWh în România, până la al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, peste media prețului din UE-27, față de poziția 22 anterior anterior re-liberalizării prețurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și mai scump decât în toate țările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria și de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria.
4. Din punct de vedere al măsurării prețului prin „moneda artificială” a standardului puterii de cumpărare (PPS) o scumpire de 67-79% a prețului per kWh în România, ar plasa consumatorii casnici, ca preț măsurat prin standardul parității de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, așa cum am arătat, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).
5. Estimăm că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%)
6. Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele nivelul de trai.
7. Măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.
8. Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici.
9. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități.
10. În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește.
11. Estimarea noastră, așa cum am arătat, este de revenire a ratei sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria „persoanelor sărace” în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziția 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziția 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană.

Având în vedere toate acestea, ca posibile soluții pe termen scurt față de trendul negativ al sărăciei energetice și pozitiv (în sensul de scumpire) al creșterii costului vieții, credem că sunt câteva măsuri care pot domoli aceste evoluții negative și totodată ar disciplina piața. Printre ele:

1. Re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obținut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creșterii plafonului pentru care se acordă subvenția;

1. Stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței, Ministerul Finanțelor Publice și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească:

• Salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici;
• Eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024^[1] indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor.
• Investigarea modului în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relație cu clienții casnici si non-casnici.
• Investigarea cazurilor în care au fost transmise documente greșit întocmite la decontare, precum și motivul pentru care unii furnizori nu și-au transmis la decontare documentele pentru subvențiile de preț.
• Motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvențiilor la energie către furnizori.

2023. Realizarea unor controale de către autoritățile responsabile (ANRE și ANPC) care să vizeze modul în care a fost aplicat art 6 din legea 206/2023.

STUDIU_BNS_-_Creșterea_costului_vieții_și_sărăcia_energetică.pdf 

^[1] https://energie.gov.ro/ministerul-energiei-a-luat-nota-de-amenzile-aplicate-de-autoritatea-nationala-de-reglementare-in-domeniul-energiei-anre-celor-patru-furnizori-traderi-care-au-manipulat-piata-energiei-electrice-am/