Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin a participat astăzi, 14 octombrie 2025, la ședința Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților în care a fost dezbătut Proiectul de lege privind plata pensiilor private (PL-x nr. 320/2025). În cadrul ședinței, BNS a propus o serie de amendamente.

Printre modificările propuse:

-fondurile de plată a pensiilor se constituie în mod independent și separat pentru fiecare categorie de fonduri de pensii, respectiv pentru fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), pentru fondurile de pensii facultative (Pilonul III) și pentru fondurile de pensii ocupaționale (Pilonul IV), asigurându-se astfel separarea activelor, pasivelor și riscurilor aferente fiecărei categorii;

-participantul care îndeplineşte condițiile legale aplicabile pentru deschiderea dreptului la pensia privată transmite administratorului o cerere prin care solicită intrarea în faza de plată. Accesarea fondurilor de pensii se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare aplicabile fiecărui pilon de pensii. Conform art. 135 din Legea nr. 411/2004, participantul are dreptul la pensia privată din Pilonul II la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Art. 93 alin. (3) din Legea nr. 204/2006 prevede că dreptul la pensia facultativă se deschide la împlinirea vârstei de 60 de ani, independent de momentul pensionării în sistemul public. Pilonul IV are, la rândul său, reguli distincte, fiind reglementat prin Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale;

-membrul unui fond de plată poate primi maximum 10% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plat , la cerere, o singură dată, sub form ă de plat unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare. Menținerea unui plafon de 30% pentru plata unică inițială generează dezechilibre semnificative atât la nivelul veniturilor individuale ale viitorilor pensionari, cât și asupra sustenabilității sistemului public de pensii. Simulările realizate pe baza contribuțiilor la nivelul salariului minim sau mediu platite in perioada 2008 – 2025, arată că, în condițiile actuale, sumele rămase în cont după retragerea acestei plăți unice sunt suficiente pentru acoperirea unei perioade extrem de scurte, cuprinsă între 11 luni (în cazul contribuțiilor la nivelul salariului minim) și 2 ani și 4 luni (în cazul contribuțiilor la nivelul salariului mediu), față de o durată medie de plată a pensiei publice de aproximativ 15 ani. După epuizarea rapidă a sumelor din Pilonul II, pensionarul rămâne cu o pensie diminuată din Pilonul I, ca urmare a aplicării mecanismului de corecție prevăzut de art. 85 alin. (12) din Legea nr. 360/2023, ceea ce conduce la o scădere a pensiei lunare de până la 15% comparativ cu situația în care persoana ar fi contribuit exclusiv în sistemul public. Această diferență trebuie acoperită, lunar, de la bugetul de stat, pentru cei ce au contribuit la nivelul salariului minim, prin completarea până la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, ceea ce transferă către buget o parte importantă a riscului deciziilor individuale de retragere timpurie a unei sume mari.

COMUNICAT DE PRESĂ

BNS Tineret condamnă public declarațiile și comportamentul jurnalistei Sonia Simionov de la Observator – Antena 1

          Blocul Național Sindical – Organizația de Tineret a luat act de postarea recentă a jurnalistei Sonia Simionov pe pagina sa oficială de Facebook, coordonator al echipelor de teren ale Observatorului de la Antena 1, în care aceasta ironizează tinerii din Generația Z pentru faptul că își doresc salarii de 6.000 – 7.000 de lei la început de carieră și un mediu de lucru prietenos și flexibil.

         În spatele acestei ironii se ascunde, de fapt, o mentalitate toxică pentru piața muncii din România – aceea că tinerii trebuie să accepte exploatarea, munca neplătită și umilința ca pe o „etapă firească” a vieții profesionale.

        Ei bine, exact acest tip de gândire trebuie condamnat public!

       Nimeni nu ar trebui să muncească neplătit, nici măcar o zi. Salariul minim pe economie este reglementat prin lege, iar tinerii absolvenți nu sunt „sclavi de probă” pe care angajatorii îi pot folosi după bunul plac.

      Când un lider de opinie transmite public mesajul că tinerii „ar trebui să accepte să muncească gratis o perioadă”, practic legitimează abuzul și precaritatea ca instrumente de selecție profesională. Este inadmisibil! Aceste mentalități nu doar că perpetuează inegalitățile, dar și blochează accesul la profesii pentru cei fără resurse financiare solide, transformând piața muncii într-un sistem clientelar și discriminatoriu.

     A gândi în acest mod, ironizând cerințele de bază ale tinerilor privind salariul și condițiile de muncă, înseamnă, de fapt, a normaliza și încuraja forme de exploatare a muncii, exact contrar tuturor principiilor și standardelor consacrate la nivel național, european și internațional.

    Astăzi, costurile vieții în România – chirie, mâncare, transport, utilități – sunt incomparabil mai mari decât în 2010. Un salariu de 6.000 – 7.000 de lei pentru un tânăr la început de drum nu este o fiță, ci o cerință realistă pentru un trai decent, mai ales într-un oraș precum Bucureștiul.

    „Ca președinte al BNS Tineret și ca tânăr care a muncit din greu pentru a-și construi o carieră, consider inacceptabil ca lideri de opinie din presă să transmită ideea că tinerii trebuie să accepte umilința și exploatarea pentru a <<dovedi că merită>>” a transmis Kevin Kirmizigul.

   Generația de astăzi nu este superficială, ci conștientă. Nu cere privilegii, ci respect, salarii corecte și condiții de muncă decente.

   Și mai grav este faptul că, după reacțiile tinerilor la acea postare, jurnalista Sonia Simionov a ales să răspundă prin comentarii și acuzații jignitoare, cu tentă sexuală, FĂRĂ NICIO DOVADĂ, adresate președintelui BNS Tineret, Kevin Kirmizigul.

   Printre altele, liderul BNS Tineret a fost ținta unei afirmații inacceptabile pentru un profesionist din presă:

   “Te mai apuci să ți-o iei la șmotruit cu pozele mele în față?” a scris jurnalista Observator, Sonia Simionov, public.

   Ulterior, comentariile respective au fost șterse chiar de Sonia Simionov, care a preferat să evite orice formă de asumare.

   BNS Tineret condamnă ferm acest comportament degradant, care depășește orice limită a decenței și a eticii profesionale.

   În acest context, solicităm public:

1. Scuze oficiale din partea doamnei Sonia Simionov pentru limbajul și atitudinea inacceptabilă față de un reprezentant sindical al tinerilor.
2. O poziție clară din partea redacției Observator Antena 1, cu privire la comportamentul unei persoane publice aflate într-o poziție de coordonare într-o redacție.
3. O reacție din partea partenerilor de publicitate și a colaboratorilor Observatorului, care derulează frecvent campanii de responsabilitate socială și promovare a valorilor morale.

   BNS Tineret susține tinerii care muncesc, care luptă pentru un viitor mai bun și care refuză să mai accepte abuzurile și dublul standard promovat de unii formatori de opinie.

Respectul față de tineri nu se dovedește prin ironii, ci prin solidaritate, decență și responsabilitate.

BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL

ORGANIZAȚIA DE TINERET

După luni întregi de promisiuni fără rezultat, Sindicatul Liber Navalistul adresează un nou apel disperat către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, solicitând măsuri urgente și eficiente pentru salvarea și redresarea Șantierului Naval Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare șantier naval din România.

Astăzi, 23 septembrie, Blocul Național Sindical a lansat studiul „Munca pe platforme digitale – o perspectivă fiscală”, realizat de Prof. univ. dr. emerit d.h.c. Alexandru Athanasiu și Conf. univ. dr. Ana-Maria Vlăsceanu, prezentat de Radu Soviani, specialist în macroeconomie al BNS.
Evenimentul, moderat de președintele BNS, Dumitru Costin, i-a avut printre participanți pe:
Petre Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
Simona Bucura Oprescu – deputat PSD și fost ministru al Muncii
Studiul oferă:
o analiză fiscală și juridică aplicată,
un proiect de lege pentru transpunerea Directivei europene privind munca pe platforme,
date statistice relevante despre fenomenul care afectează deja zeci de mii de lucrători în România.

Munca pe platforme provocări legislație și perspective - Conferința BNS 23 septembrie 2025.pptx

Prezentare_23_septembrie_2025.pptx

PNRR – între speranță și eșec

• Suspendarea investițiilor din PNRR este riscantă economic și problematică politic.
• Decizia, vulnerabilizează poziția României în relația cu Comisia Europeană.
• Obiectivele strategice asumate la nivelul PNRR sunt astăzi ratate.

CĂTRE:

Administrația Prezidențială, Domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României

Guvernul României, Domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României

Ministerul Apărării Naționale, Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Domnului Radu-Dinel Miruță, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

SCRISOARE DESCHISĂ

Blocul Național Sindical (BNS) atrage public atenția asupra încălcărilor flagrante ale legislației muncii și ale codului administrativ în instituțiile publice de stat, în special în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în organismele intermediare aflate în subordine, dar și în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenția opiniei publice de la efectele liberalizării prețurilor la energie electrică de la 01.07.2025.

Însă liberalizarea prețurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creșterea TVA și reducerea sau înghețarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.

• Blocul Național Sindical atrage atenția asupra riscurilor majore generate de întârzierea aprobării bugetelor companiilor din industria națională de apărare
• Lipsa acțiunii imediate poate conduce la colapsul unor companii esențiale pentru securitatea națională

10 iulie 2025

Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoariatului și Turismului să urgenteze aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici din industria națională de apărare.

Biroul Național Confederal (BNC) al Blocului Național Sindical s-a reunit astăzi, 8 iulie 2025, în ședință, în format hybrid și a decis un plan de acțiune pentru perioada imediat următoare având în vedere angajarea răspunderii Guvernului României în Parlamentul României pe primul pachet de măsuri de austeritate, precum și anunțul Cabinetului Bolojan potrivit căruia vor mai urma alte două pachete de reformă.