PNRR – între speranță și eșec
CĂTRE:
Administrația Prezidențială, Domnului Nicușor-Daniel Dan, Președintele României
Guvernul României, Domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României
Ministerul Apărării Naționale, Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Domnului Radu-Dinel Miruță, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
SCRISOARE DESCHISĂ
Blocul Național Sindical (BNS) atrage public atenția asupra încălcărilor flagrante ale legislației muncii și ale codului administrativ în instituțiile publice de stat, în special în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în organismele intermediare aflate în subordine, dar și în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenția opiniei publice de la efectele liberalizării prețurilor la energie electrică de la 01.07.2025.
Însă liberalizarea prețurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creșterea TVA și reducerea sau înghețarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.
10 iulie 2025
Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoariatului și Turismului să urgenteze aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici din industria națională de apărare.
Biroul Național Confederal (BNC) al Blocului Național Sindical s-a reunit astăzi, 8 iulie 2025, în ședință, în format hybrid și a decis un plan de acțiune pentru perioada imediat următoare având în vedere angajarea răspunderii Guvernului României în Parlamentul României pe primul pachet de măsuri de austeritate, precum și anunțul Cabinetului Bolojan potrivit căruia vor mai urma alte două pachete de reformă.
Blocul Național Sindical (BNS) reclamă atacul periculos și fără precedent al Curții Constituționale a României (CCR) la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România! În plin val de proteste organizate de organizațiile sindicale și lucrători, Curtea Constituțională emite o motivare cel puțin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români și îi oferă Guvernului României și Parlamentului României pretextul „perfect” pentru tăieri de sporuri și salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat.
Modificarea Codului Fiscal si a Legii 95/2006 - NU SE ACȚIONEAZĂ ASUPRA INEFICIENȚEI DELOC, CI SE TAXEAZĂ ȘI MAI MULT, CONTRIBUABILII CORECȚI.
De 30 ani în România politica fiscală s-a făcut bazându-se pe principiul de unde putem lua repede, ușor și mult. Așa s-a preferat și acum. Excepțiile vor beneficia în continuare de pozițiile lor privilegiate și drepturile lor vor fi în continuare neatinse, pe principiul că sunt puțini. La fel cum luăm impozite de la cei cu venituri mici și mijlocii pentru că restul sunt puțini. Asta nu e o abordare sănătoasă.
Decizia Partidului Național Liberal, luată sâmbătă în cadrul Consiliului Național, de a elimina dreptul de vot pentru Organizația de Femei și Organizația de Tineret în Biroul Politic Național, ne oferă, din păcate, un exemplu perfect despre cum se construiește regresul sub masca modernizării.
Biroul Național Confederal al Blocului Național Sindical (BNS) salută încheierea perioadei de instabilitate politică și ia act de investirea cu o largă majoritate a noului Guvern condus de Primul Ministru Ilie Bolojan.
Totodată BNC al BNS a luat act de prevederile Programului de Guvernare dar mai ales de declarațiile Primului Ministru în ceea ce privește intențiile de modificare a Codului Muncii și a legii dialogului social. Ca urmare, în ședința sa din data de 27 iunie 2025, BNC al BNS a decis intrarea în stare de alertă a organizației, având în vedere impactul major ce l-ar putea avea astfel de modificări legislative asupra angajaților, în special în absența unui dialog social real și a consultării cu partenerii sociali.
